Abcesul dentar la copii și celulita feței

Ce este abcesul?

Abcesul dentoalveolar reprezintă o colecție localizată de puroi la nivelul osului din dreptul rădăcinilor unui dinte. Poate apărea atât în dentiția de lapte, cât și în cea permanentă. Apare atunci când pulpa dintelui (nervul) se necrozează și se infectează, iar cele mai frevente cauze care duc la moartea nervului sunt cariile dentare, traumatisme sau obturații (plombe) care nu sunt corect efectuate. Pulpa dintelui este acoperită de dentină și smalț sau cement. Atunci când această barieră este distrusă, se produce infectarea pulpei cu bacterii din cavitatea bucală, care vor coloniza camera pulpară și canalele radiculare. În cazul în care abcesul dentoalveolar nu este tratat, infecția poate evolua către structurile anatomice din vecinătate, dând complicații serioase.

Cum se manifestă abcesul?

Abcesul poate fi acut sau cronic. În cazul celui acut, dintele afectat poate avea o ușoară sensibilitate, poate fi mobil (se mișcă), iar copilul poate avea febră, migrenă și are o stare de rău generalizată, cu ganglioni limfatici palpabili. De asemenea, va fi resimțită o jenă la masticație, așadar este posibil să vedem inclusiv o reducere a apetitului. Când discutăm despre cel cronic, abcesul se reface periodic, iar simptomatologia este aproape absentă.

Ce facem în cazul unui abces?

Principalul scop este îndepărtarea factorului care a provocat abcesul, și anume țesutul pulpar necrozat, iar pentru a face acest lucru, este necesară o cale de drenaj pentru a elimina puroiul, adică tratament endodontic. Extracția poate fi și ea o soluție de înlăturare a factorului cauzal. De cele mai multe ori, administrarea antibioticelor nu este necesară, din prisma faptului că infecția este localizată și colectată deja, iar acestea nu pot penetra prin colecția purulentă. În cazul abceselor cronice, drenajul infecției se poate realiza prin intermediul fistulei create la nivel gingival, dar nu este întotdeauna suficient.

Celulita

Multe dintre mămici cunoașteți deja acest termen, însă acest tip de celulită nu este acela la care ne gândim. Celulita reprezintă o infecție difuză a țesuturilor moi care se produce mai frecvent la copiii mai mici. Are aceleași cauze ca și abcesul, diferența fiind reprezentată de faptul că infecția nu mai este colectată în dreptul dintelui cauzal. Se caracterizează prin umflarea feței sau gâtului pe partea cu dintele afectat, din cauza edemului și a răspândirii infecției în spațiile fasciale de la acest nivel. Celulita este o afecțiune gravă și poate afecta viața copilului.

Ce cauzează celulita și ce simptome apar?

De obicei, este rezultatul netratării cariilor avansate la pacienții care nu sunt aduși la pedodont sau la medicul dentist decât în cazul urgențelor. Atunci când discutăm despre dinții permanenți, cel mai frecvent sunt implicați al doilea și al treilea molar. Alte cauze care pot determina celulita sunt fracturile mandibulei, lezarea limbii, osteomielita, intubația traumatică, sialadenita submandibulară și infectarea chistului tireoglos. Simptomele celulitei de la nivelul feței includ febră foarte mare (peste 40℃), stare de rău și letargie. În cazul în care este implicat un dinte de pe arcada superioară, edemul și roșeața pot cuprinde și ochiul de pe partea respectivă. Factorii care pot predispune copilul la apariția celulitei sunt reprezentați de diabet, tumori maligne orale, cariile dentare, malnutriție și imunodeficiențe.

Forma gravă a celulitei

Angina Ludwig este o afecțiune extrem de gravă și reprezintă celulita cu evoluție rapidă, care implică spațiile submandibulare, sublinguale și submentoniere. În această afecțiune este necesar să se asigure funcționarea timpurie a căilor respiratorii, deoarece limba și planșeul cavității orale sunt edemațiate și se ridică, respirația și deglutiția (înghițitul) fiind aproape imposibile. Mortalitatea în aceste cazuri este între 8-17%, din cauza asfixierii produse de empiem, mediastinită, pneumonie, obstrucția căilor respiratorii, cedarea organelor care se produce prin sepsis.

Cum tratăm celulita?

Atunci când este prezentă o infecție difuză, primul pas este să administrăm antibiotice cu spectru larg de acțiune, la recomandarea pedodontului sau pediatrului. În cazurile de celulită la copiii cu dentiție temporară (de lapte), se recomandă extracția dintelui și aplicarea unui menținător de spațiu dacă dintele permanent nu va erupe curând.

O altă soluție este asigurarea unei căi de drenaj, însă din cauza edemului, mulți dintre copii nu pot deschide gura. Incizia țesutului moale în acest caz nu este indicată, deoarece infecția este difuză și de aceea recurgem la antibioterapie. Penicilinele rămân antibioticele de elecție la pacienții care nu sunt alergici. De reținut însă, antibioticele nu vindecă această afecțiune complet, ci doar ajută la localizarea infecției. Pentru a finaliza tratamentul, este necesar ca pacientul să fie adus la medicul pedodont, cu scopul de a trata dintele respectiv, pe cale endodontică.